A dat buzna vineri la mine în cameră, eu din neatenţie fiind cu totul şi cu totul pe net.
Abia după câteva minute l-am zărit lângă palma mea dreaptă: era Spinul, în carne şi oase!
Pardon, în ţep şi ace.
Am deschis gura, plină de urări pripite şi contradictorii, pe care le-am vărsat buluc afară. Când să închid gura, din cauza uimirii nu mă mai asculta mandibula, iar urechile nici mâş nu ziceau. Sentimentele mele fiind tare amestecate în fortissima clipă a revederii - instant am căzut beteag, răpus captiv patului pentru câteva zile.
Phuu, greu au trecut, că mai nimic nu puteam face, futu-i ceapa, inhalaţia şi ceaiu' vieţii. Printre lacrimi am citit Plânsu' lui Nice ca să nu cad pradă disperării şi plictisului, că eram tare foto-fono-fob. Am avut bănuiala că intenţionat Spinul mi-a adus cadou virusul ăsta turbat, ca să mă pedepsească. Adică să petrec mult prea mult timp calitativ, exclusiv cu mine însumi.
Una dintre curiozităţile mele: de ce a venit Spinul tocmai de Mărţişor?
Nu am apucat să îl întreb. De fapt, singurul schimb de cuvinte cu sens dintre noi a fost:
"- Ce mai faci măi băiete, tot aşa?
- Spinule, cât mă bucur că te-ai întors.
- Eu nu."
Acum că mi-a revenit cât de cât mintea la loc, îmi amintesc câteva detalii dinainte să mă acapareze virusul. Spinul profetiza de-a dreptul, despre efectele naşterii naturale direct în vidul cosmic, dar poate l-am înţeles eu eronat. I-am replicat imediat cu principiul lui Pauli, şi a sărit ca ars. Pardon, ca tocit. A plecat trântind uşa, ameninţându-mă că mă va lămuri după ce va reveni de pe partea bulgară a problemei.
Ce problemă are el cu Pauli? Păi are, că aşa i-am putut demonstra ştiinţific de ce ne înţelegem pe dos. El discreditează ştiinţa, argumentând că perioadele cu Mercur retrograd sunt cauza lipsei noastre de comunicare, argument care mă cam disperă de când îl aud şi la pitulicile urbane de prin cluburi.
Acum fiind vremea Vavelor, sunt sigur că Spinelov s-a dus aţă alb-roşu la Marteniţa od Nabukadnesariţa, unde va mai petrece cel puţin câteva zile.
Dar m-a pus pe gânduri o parte din întrebarea Spinului: ...tot aşa?...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu