Gânduri la soare

De când am ajuns la Sanatorium, am dormit ca un lemn. Spinul a încercat să mă trezească azi dimineaţă, dar nu am putut deschide ochii. Tocmai visam cum cânt acel cântec ce şterge tot ce-i rău pe lume.

M-am trezit devreme totuşi, cu sufletul zăcând tâmp într-o zeamă informă, de unde am ales la cafea câteva gânduri mediocre, cu care de fapt nu se poate face mare lucru: totul va fi bine, e greu dar asta e, nu merită să fii trist, uite ce soare afară parcă-i primăvară, dă-mi şi mie bricheta, hai că deseară te distrezi, ai un mare potenţial creativ, nu te mai gândi la.