Spinul a încercat să se strecoare în mâneca mea stângă, dar din neatenţie a căzut în zaţul cafelei mele matinale şi fiind pe punctul să se înece l-am privit câteva clipe distrat, apoi l-am salvat. Şi-a scuturat costumul de culoarea cafelei şi a continuat sobru.
- Fecioraş, de ce te bagi la cifre sacre dacă ştii că eşti un mare împieliţat? Nu e deajuns să te concentrezi asupra binelui şi a ritmurilor planetare mai complexe, trebuie să munceşti în acelaşi timp la apucăturile tale nesănătoase. Ţi-am zis zilele trecute că ar fi bine să termini melodia aia în ritmul de 7, dar văd că tot neterminată ai lăsat-o. Nu o mai asculta dacă nu e gata.
- Dar cum să o termin fără să o ascult? Şi ce ar fi nesănătos în faptul că, până e gata, totuşi ascult piesa asta? De fapt, eu chiar cred că e gata.
- E treaba ta, dar nu aşa se face o mantra. Ascultă liniştea mai bine.
- Eşti cam prea încuiat la unele faze, Spinule.
- Nici prea descuiat nu e bine, fii sincer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu