Email cu partitură spinoasă

Spinul mi-a trimis un mail cu detalii despre cum şi-a petrecut noaptea de Sânziene. A ochit o zonă mai neurbă, de unde a putut zări câteva perechi de ţâţe goale şi asculta melodiile pădureşti îngânate de iele, dar el, ca fiinţă naturală, nu a păţit nimic. Mi-a precizat clar că Sânzienele nu sunt totuna cu Ielele. Le poate deosebi uşor după semnificaţia părului pubian, la care are acces fără să fie pedepsit ca muritorii.
După care m-a certat cu privire la lipsa de armonie din sufletul meu. Eram pe punctul să apăs delete mail, când mi-a atras atenţia link-ul de la Spin:

După link, Spinul continuă: "Măi haos închipuit şi degeaba întruchipat, uite aici cum chiar şi cel care s-a  luptat cu cu cu cacofonii îndoişpite în muzică, a pornit tot de la legile armoniei. Universul, pe ăştia mai cu moţ, îi alungă de la proporţie şi măsură, dar inevitabil îi obligă spre final să revină - cu coada capului între picioare. Ascultă creaţiile mai târzii ale austriacului ăsta şi apoi mai discutăm despre felul cum trebuie să-ţi balansezi tot ce trăieşti, să-ţi recalibrezi viaţa, pe dinăuntru."

Am ascultat, apoi am simţit că trebuie să evadez dintre tonurile anorganice ale austriacului Schoenberg, prin asta:

Dar efectul scontat nu l-am obţinut. Eram neliniştit, agitat, plin de layere, ca o ceapă înainte de-a fi tăiată pentru salată.