De aproape un an, dimineaţa merg la Transagape să-mi iau cafeluţa sintetică. Şi cam la amiază, ies peste drum să-mi iau chestii de la Profi. Am o stare minunată când parcurg rutinat binecunoscutul traseu, alegând cu ochii închişi ceva de mâncare dintr-o gamă nu prea variată de produse: legume-fructe, şprot afumat, pâine, măsline, bifidus cu mango şi pere, 5 cafeiuri 3în1, starpufuleţi cu caşcaval, viceroy.
Cum treci de rotativa de la intrarea în Profi, din boxele implantate în tavan te paşte inevitabil următorul anunţ publicitar:
"Eşti în căutarea unui loc de muncă? Alătură-te echipei Profi! Depune CV-ul tău online sau la sediul Profi din Timişoara, calea Sever Bocu numărul 31."
Cred că am auzit asta de sute de ori. Un calcul simpluţ ne arată că în medie la o tură de 15 minute prin orice magazin Profi, ai ocazia să auzi de minim 5 ori anunţul ăsta, care chiar devine obsesiv, după cum ne-au confirmat şi angajaţii. A, bine că au scos anunţul cu "mama...mama!" O campanie bine intenţionată, dar cu un spot foarte dubios. Campania Salvează Destine, cu vocea aia de copil care murmură după mama, le-a ieşit tuturor pe urechi.
Aşa am ajuns eu de la "ajută un copil să aibă o mamă" la varianta "Ajută o mamă să aibă un copil".
Acum o lună am avut un concert cu Lipicioşii în Timişoara. Fără să-mi dau seama prea bine, m-am trezit că umblu alandala pe străzi, în căutarea...nu a unui loc de muncă, ci a sediului general Profi România. Scopul vizitei mele la birourile Profi mi-a devenit imediat clar: să văd cine e responsabilul cu advertising-ul din ţară.
Am început să întreb timişorenii unde se află calea Sever Bocu. Nimeni nu ştia. Apoi am început să mă întreb cine pana mea e Sever Bocu. După luni şi luni de repetiţie obsesivă, am reuşit să găsesc un nene care ştia că vechea cale a Lipovei se numeşte acum calea Sever Bocu. Afară era o vreme splendidă, aveam de mers spre ieşirea din oraş, tremuram de emoţie la gândul că voi găsi un loc de muncă. Spre surpriza mea, calea asta minunată, Sever Bocu, începea cu cimitirul nr. 1. Aici mereu se găseşte loc de muncă, dar eu am noroc că deocamdată nu mă atrag meseriile funebre.
- Eşti dus cu bibilica, băiete! Cum poţi să spui că, tocmai tu, cauţi un loc de muncă? Ştim bine cu cine avem de-a face, tu nu faci decât să îţi baţi joc de oamenii simpli, cei care nu au timp de ironii şi poveşti ca tine.
- Oooh, dragul meu Spin! Cât mă bucur că ai intrat şi tu pe fir! Uite, am câştigat peştişorul ăsta, care ghici, este un.... Profiţoi!
- Oooh, dragul meu Spin! Cât mă bucur că ai intrat şi tu pe fir! Uite, am câştigat peştişorul ăsta, care ghici, este un.... Profiţoi!
Alaltăieri noapte am încercat să mă uit încă o dată la Fight Club şi probabil mi s-a reactivat rebeliunea împotriva consumerismului. Mă mir: ce naiba mă bucur atât de tare că am câştigat Profiţoiul ăsta?
Spinul făcea slalom printre taste, ferindu-se şi încercând să mă înţepe de fiecare dată când încercam să scriu tocmai aceste cuvinte.
Spinul făcea slalom printre taste, ferindu-se şi încercând să mă înţepe de fiecare dată când încercam să scriu tocmai aceste cuvinte.
- Dă-te de aici, Spinule! Lasă-mă să termin tocmai ce am de scris.
- Nu e corect să te iei tocmai de munca altor oameni, tocmai tu, care o freci aiurea întocmai.
- De unde ştii tu ce fac tocmai eu? Ia hai, ieşi acas', hai, roiu'...
- Nu, nu te las să terffdddddddsh h fcdr4%dslbg ,,! ! blnkse sddwr6bf2aaa et88
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu